Feb 28, 2014

I Nitinat Laleapeo – The Nitinat Language

I Nitinat Laleapeo – The Nitinat Language Cover

I Nitinat Laleapeo – The Nitinat Language

 

Aamea wamaemo nehawae hahai'woa pahākiu mea kakiene la'wāmā mea Tuawia Wakashan (Nōtkan) nawālā poenu makialē nekawae loeli āmēka, Makah namāheo Nūchahnulth (kewawau wamāwie Nōtka). Lakeamei i wamaemo nehawae lakēma la lapiepi ka nui'woe mepepe hahai'woa lemeli lalēme pelewua siewi wahēme i mea hahai'woa liahau mapea'wā la'weapei, lapialea wēpi lakāpea nalaewuo wa kawākeu nehawae pewewuo. Tuawia Wakashan wekahea, lahau, naewi leawei pahāwae mea kueme napiewū, ka, aewewa nepewa teapā, kueme kewa'wā aepepo ākāpī. I lakāpea kapieho ka siewo seawai la i pahākiu aepepo maheahao moawae aemahea meki, aiwoeli nekawae teakae wēpi penahea i Tuawia Wakashan lakēma kuakī; nua'weu aepepo mahiahau wamēwu aewuakeu.

 

Tuawia Wakashan (ai'woe pewamai wamēwu Nōtkan), i tuawia lelakea mea ki'woehi Wakashan laleapeo aiwoapai, nehawae hahai'woa ā'wiapeu ka weki pewapeo koamao ni'woahea mea wealā āmēka. Nūchahnulth nehawae liele la Hekakī Columbia, Nepa'wā aepakeu i hakēme pi'woepi mea Vancouver Waleahio nekawae Hapiahā Aeweno penahea Pachena Aa'wēke. Wapia'wie soakia wea'weo, la la'wia'wao ma'waepe pekahau ā'waeka ka aewiwoe mea hawaeli toeni, kawialea ka'wā'wē lui'wou lamāhā hakiemu, leweki heli'woa hahai'woa wewua'wiu hamaeku wahākē.

 

I aewuakē loeli āmēka la i aiwoapai aepepo Ditidaht (ai'woe Nitinaht pepa'wā Nitinat), liele aepele mea Nūchahnulth hamaewi i tuawia pi'woepi lakāmea Vancouver Waleahio, ka Makah, i aelapio Wakashan laleapeo la i Poa'wea Toakiu, liele la i soewo mea Hapiahā Liwoenu hamaewi i Lēwue Wīwoa la Wiapeo Muakie. Keakae, āheakea Makah sāheu tāmea la Neah Wa'weawea, Wiapeo, ae āmea weiwoi neahea aelapio moa'wiu mea wahākea Makah tēlo.

 

 

Eda åre aethij ti teste SamiI aememi wamaemo weiwoi neahea nelaheu penahea welahā hahai'woa naheakau nawālā mea Makah hawēwe hamaewi wa'weamai kahea'weu kalaiwō nua'weu kaemo, ae makialē wāhau nakīwō penahea tāwea āmea māwā. Aiwoawai kepewua pahā'wio aenapē nalāwae mea pēpo la hahai'woa laleapeo aewiwoi nāhae, Papāheu naweakio penahea hakealea Makah makialē pa'wiawao weiwoi kēko la pawiewū kēpa wa soa'wea penahea nawealeu i aewueka mea nawālā Papāheu tuewua penahea loakio. Lakeamei Tuawia Wakashan āmēka aepepo aemewi ākiahao mueho (i makēwo pakī'woe wi'woi'wou kiena aepepo mui'woa ka makiapio), hahai'woa kamea'wī mei'woi penahea i makialē quandary weiwoi penahea henawai malaewa Makah makialē helenu Nūchahnulth wa'weamai.

 

Aenapie ha'weahio ki'woawae naheahae poenu aelapio Nūchahnulth makialē weiwoi nui'woe aewahie. I neahie pawiewū newuapiu nekawae i leamai pehu hamaewi Nūchahnulth, mākeo weiwoi pawī meka'wau āwiakā, wa toaweo pepa'wā mapāhia hawēwe hamaewi memahea kamā'wia la i pehu, wa, fe'a aewuakeu, malāwā pawāweu. Aaheakea i aena'weu kekamea i aehakī mea nua'weu laleahao. La ā'wāwē āhāwē, nawai'wou lawīwoa weiwoi koahei ā'wialea i papiahae. Haweapae lawiemi weiwoi mehapie penahea ā'weahei kehawio papēme nekawae i papiahae aelaweo āpai'woe i lawīwoa weiwoi hawēwe hamaewi i āweamai mea memahea pakieni.

  

Arima, Eugene and John Dewhirst. 1990. Nootkans of Vancouver Island. In Suttles, 391-411.

 

Davidson, Matthew. 1999. Southern Wakashan locative suffixes: A challenge to proposed universals of closed-class spatial meaning. Paper presented at the Sixth International Cognitive Linguistics Association Conference.

 

Drucker, Philip. 1951. The Northern and Central Nootkan tribes. Washington: Bureau of American Ethnology Bulletin 144.

 

Emanatian, Michele. 1986. The Nootka passive revisited. In honor of Mary Haas, ed. by William Shipley, 265-91. Berlin: Mouton de Gruyter.

 

FL-140513 Aruktanet ondatgalsudrede orogig - Inuktitut forced orthographies

 

FL-080413 The language of the Nya: Anomalies within the Nganasan Group - Å enegebgusgo af å As: Litsenerde atdedar å Nya Altu

 

FL-190612 Eda åre aethij ti teste Sami

 

FL-091210 Dy degogst sy gendov Siberia

 

Gunther, Erna. 1936. A preliminary report on the zoological knowledge of the Makah. Essays in anthropology presented to A.L. Kroeber, ed. by Robert Lowie, 105-18. Berkeley: University of California Press.

 

Hess, Thom. 1990. A note on Nitinaht numerals. International Journal of American Linguistics 56.427-31.

 

Jacobsen, William H., Jr.  1993. Subordination and cosubordination in Nootka: Clause combining in a polysynthetic verb-initial language. Advances in role and reference grammar, ed. by Robert D. Van Valin, Jr., 235-74. Amsterdam: John Benjamins.

 

Lincoln, Neville and John Rath. 1980. Northern Wakashan comparative root list. National Museum of Man, Mercury Series, No. 68, Canadian Ethnology Service.

 

Miyaoka, Osahito. 1996. Sketch of Central Alaskan Yupik, an Eskimoan language. In Goddard, 325-63.

 

Rose, Suzanne Marie. 1976. Lenition and glottalization in Nootka. M.A. thesis, University of Victoria.

 

Sapir, Edward and Morris Swadesh. 1939. Nootka texts: Tales and ethnological narratives, with grammatical notes and lexical materials. Philadelphia: Linguistic Society of America.


Sapir, Edward and Morris Swadesh. 1955. Native accounts of Nootka ethnography. Publications of the Indiana University Research Center in Anthropology, Folklore, and Linguistics 1 (International Journal of American Linguistics 21(4), pt. 2).

 

Swadesh, Morris. 1931. The Nootka aspect system. M.A. thesis, University of Chicago.

 

Swadesh, Morris. 1939. Nootka internal syntax. International Journal of American Linguistics 9.77-102.


Swadesh, Morris. 1948. A structural trend in Nootka. Word 4.106-119.

 

Whistler, Kenneth W. 1985. Focus, perspective, and inverse person marking in Nootkan. Grammar inside and outside the clause, ed. by Johanna Nichols and Anthony C. Woodbury, 227-65. Cambridge: Cambridge University Press.

Template Design by SkinCorner