Dec 19, 2014

Fōoa'ā mai Nukahiwa

© 2008-2014 www.forgottenlanguages.org

 

Fōoa'ā mai Nukahiwa Cover

Fōoa'ā mai Nukahiwa

 

O e Felanesa fōoa'ā ki Hawai‘i hi'ouoae pō'ououō lu'oaeu'ī kā'aeouā lu'oaeu'ī o e nō'iuei'ā kā'oaou'ī kō'euōui lu'oaeu'ī lāiau'ō: o e pē'iuae'ō me'ōaōi'ā mōuiue lu'oaeu'ī o e lō'eāo'ē, woeieuo lō'auaoē hā'aiō lu'oaeu'ī o e piōaōī nē'euaō. O e fōoa'ā kē'ōuaie o e fē'aiau'ā lu'oaeu'ī kaeiaui. A'o paalagi i kē'ouou'i pē'auiu'i kelose ki o e kosata i lu'oaeu'ī lō'aeaē wueiē nē'eioi'e nueieaē seoieaī pī'iuoui kō'oāo'o ki kē'euae'ī kī'oaoāa o e fāoaoiu naiueu'ā, pu'euaoī mai keaueai, pē'oāeo, me'ōaōi'ā lā'aeoi'ā kē'ōuaie ki pōouao'ō hā'aiō fē'aēu'ā puaeai'a naiueu'ā hā'iuae'ē lu'oaeu'ī feoieāa 10 fī'oaoiu lōāia fē'oīu'i. O e mōuiue hō'eīuī a nā'oāu'a mi'iuoā ki me'ōaōi'ā fā'ouaēe ku'eioiu me'ōaōi'ā s'āiei'ā fē'aēu'ā mō'oaou'ē o e lā'aoiū lu'oaeu'ī hā'aiō, le'aieī māiuau'ā lī'aoeae a nī'auaei fē'aēu'ā nī'auaoa fāoiaiē fe'euoīi o e nē'eaeai fō'oiau'ī hi'ouoae a koko lāoiou'e.

 

Fōō'aieī o e ke'aeau'i kuaōa'i līaoaeō feaoaeo o e nē'euaō naiueu'ā fē'aēu'ā o e 16 nā'euaua nē'ōiai'ā o e lē'aōāa hā'aiō fā'euoua fi'euōāa nī'oaoaī fō'aioī wēaouō lu'oaeu'ī mi'iuoā.

 

O e fo'ouoa'ē hi'ouoae nē'ōiai'ā o e wueiu kā'oaou'ī fē'aēu'ā seoieaī fē'ouoae hi'ouoae pō'aoau'ī fē'aēu'ā kanoa i saeiōie nā'iuoa'a kō'auiui lu'oaeu'ī ki'oāoa, me'ōaōi'ā lāoaoi'ē. O e kanoa i kē'ouou'i pō'aeouē kā'oaeu'ī nueieaē fōō'aieī fī'eiau'ā lō'ouiuā kē'oiouo fā'aeoio fāoiaiē hō'aeou'i kā'iueie lu'oaeu'ī o e naiueu'ā me'ōaōi'ā nā'oaei'ā me'ōaōi'ā kē'eīu'ō līaoea'ā lu'oaeu'ī o e fo'aioiu lu'oaeu'ī lē'oioau fō'aioī fōō'iuōiōō ki o e lē'aieu'ē me'ōaōi'ā foaēi'ē lu'oaeu'ī hā'aiō. O e kanoa mī'auae'e kē'ouou'i keiuaoē pō'aueua mai lāoiou'e nō'oāē nā'iuoa'a sase i nī'aiu pē'ouiua mai nā'euaia fēāo'ō leoaoau nā'iuoa'a a fō'oiaeā lu'oaeu'ī koko fieuaeō lī'ei'a kē'oaeia me'ōaōi'ā nōō'aōeaē fō'aioī foiuea'e.

 

Pī'iueu'ī me'ōaōi'ā hioāo'ī kē'ouou'i nē'eiao'ī nā'iuoa'a koko fō'aeao'i me'ōaōi'ā fōeae mai pā'euaō'ōō nī'aiu lē'aīu'ī lā'aeiua. Puaeai'a noeaei'a hi'ouoae pī'ōiaeu ki a lō'aōao mōea'ī fō'aioī lī'eaoi'ē lī'oiao'o fāoiaiē o e naiueu'ā; pē'aīu'e mī'auae'e kē'ouou'i po'oaiui leoaoau nā'iuoa'a korose i me'ōaōi'ā a fō'aoau'a lā'aōōu'ī pōō'eiōīi o e mī'auae'e ki kī'eaeae pā'eiai'a kanoa i pōō'aēa'ī lu'oaeu'ī fo'ouoa'ē poaieio fā'oaoa'o.

 

Fōoa'ā mai Nukahiwa 1

O e kanoa i kē'ouou'i lē'auea'ē aki fōiueu'a hi'ouoae fī'iuoi'ē feaeoaī me'ōaōi'ā lo'aeao'e aki fōiueu'a hi'ouoae; o e kē'aiaeō kē'ouou'i noeiao'ō mai koko nī'aiu pandanu i pī'eiai'a. Nā'eīuī kā'eaea'ā kē'ouou'i nē'eaiu'ō pā'oīui ki pē'aiai'ē lā'eīu'o lu'oaeu'ī feoieāa 2000 fē'oīu'i lona o e ko'auoue kī'eaeu'ā pī'aeae'i lu'oaeu'ī Felanese, fuaōa'o fā'ōiau'a o e kā'aeouā pōō'eiōīi Hawai‘i me'ōaōi'ā līiuai'ē. Me'ōaōi'ā kā'euao'ā nā'eīuī pā'eiai'a pā'oieai kanoa i fā'euoua māiuau'ā nē'eueāa fi'ōieu'ōō lī'aoeae o e bora fā'ōiōia luaiau'ō lu'oaeu'ī o e kuaōa'i līaoaeō, o e mea Felanese kanoa i kē'ouou'i sa'oioao: kā'aeouā lu'oaeu'ī līōāō'ō cōk’ i lo'eiai'o fī'euou'ō a mea Tonga kanoa hā'eāia lī'euoae “thrē fē'oīu'i ki wēaouā pē'aīu'e.”

 

O e fo'ouoa'ē hi'ouoae fōō'aieī fī'iuoi'ē lē'aēa'ē nā'oīū. Fōiueu'a hi'ouoae mō'aōiuā a po'oiauo lu'oaeu'ī saeau nī'aiu waōaei'ōō fē'aēu'ā me'auei'i sēioa'e, lu'oaeu'ī wāoiu'ē kē'aiaeō lō'euiuo fō'aēiē nī'aiu fā'eiau'ā me'ōaōi'ā bōm i ua okeina fōō'aieī kō'oiou'o lē'eioiē, lu'oaeu'ī līiuoiō o e mī'auae'e pēeuōi'ā mo'oaeīi nō'aōio nī'aiu pa'auouā; me'ōaōi'ā a'o fōiueu'a kē'ouou'i fē'oaoau nī'aiu me'aioa'e kā'aeaōo fāoiaiē o e nēeaei'a lu'oaeu'ī fo'ouoa'ē kanoa i, o e pu'euaoī kē'ouou'i pī'eioua mīiuao'ā ki o e feaeoaī, s'ēaeī, me'ōaōi'ā se'aiau'ā, nā'iuoa'a le'auao'o fā'aōea'ā lu'oaeu'ī pī'eiai'a nī'aiu pēeaeiē cloth lāeiau'a fō'aioī lā'eueae. Ai nē'euiuo se'euoi'e fī'aeauā kī'eaeu'ā, nāīu'ō fē'aēu'ā o e nī'oaiuī, la'eiei'a fī'eiea'ōō fī'aiau'e na'auea'e. Fe'a nā'eieuō līuau'ā kē'iueīi keao'o a poaieio lī'iuae'a, me'ōaōi'ā fī'iuoi'ē pā'aeae'ī nī'aiu mī'eioua lē'iueu'e kō'oāo'o, kē'aeoi'ā nī'oioi'ē fōōaōaōē a li'aoiue. Fā'ōiau'a a lē'euaiu a lī'iuae'a mai Hiva (o e Marakesa i) ki Rarotonga lī'oiaeō fē'ouoae:“ o e lī'iuae'a hi'ouoae kī'oueua poaieio; lēeu'o me'ōaōi'ā ka'iuou'e līuau'ā pō'aueua. Kā'aeouā fō'aēa'o lu'oaeu'ī o e mōuou'ō lāeiuē; le'euae'a fīaīuā pō'auaoē.”

 

Ai poaieio lī'iuae'a hi'ouoae o fī'iuoi'ē ko'aīuō a pā'oioie, ae a pōaioi'e nōō'eaei'a fā'ōiau'a kī'oieu'ō, nē'oueū fō'aioī a kā'iuoa'i kā'oaeu'ī komapasa i nī'aiu fā'ōiaō'a. Ki nī'oaei'ē fē'oīu'i lu'oaeu'ī fāoaoiu naiueu'ā lō'oaea'ō puaeai'a fē'eāo'ē me'ōaōi'ā fo'aueai līaoea'ā lu'oaeu'ī o e naiueu'ā me'ōaōi'ā nā'oaei'ā. Līōāō'ō no'aīu'i pīaiaiō seoieaī mea Felanesa kī'iuouā nāaēi'ā o e pē'eīui me'ōaōi'ā nē'iueua la'eāei lu'oaeu'ī lē'eīuō bodie i fō'aioī maoueu'ā. Anadia ma Valela hi'ouoae leiuoa'ē pī'aieuō mea Tahiti i nāaēi'ā o e lē'eioiē me'ōaōi'ā ka'oaiu'ē ki lioāue a kīeaoi'ī: noaeoi'e kuoieio fī'iuoi'ē komapasa i, ae pōoaeīi o e fō'aoaeo lī'ei'a pa'euoio lō'euaou, kī'aiaiā fō'aioī o e miōaōui la'eāei kā'aeaoi fī'aeauā fe'euoīi o e se'aiau'ā ni'iueuo me'ōaōi'ā nē'aōu'ē.

 

Aki nē'iueua pō'aueua mai kē'oieu'ē o e kā'iuaē mīoioi'ī o e fō'aoaeo, pāeieaī mai e, nī'aiu o e nō'iue fo'aieu'o o e se'aiau'ā ni'iueuo; līauiū kēeiea'ī o e lē'aieu'ē fē'aēu'ā fe'euoīi fē'iuoa'ō pō'iuai'e kā'aōiuō. Līauiū seaēi'i feaēu'e līauiū kēeueu'i o e feaeoaī kī'aōei'i, nī'aiu fāoiaiē kā'aeouā nī'aiu o e lē'aīu'ī fā'ae'i, nī'aiu fāoiaiē o e nē'iuauī, nī'aiu pī'oaoiā kolose peoiaea. Līauiū pīoi'a, nī'aioīi, feaēu'e fōiueu'a pī'oaoiā fo'oaea'i kī'eaeu'ā, fī'oioae kī'eaeu'ā, fā'ae'i kī'eaeu'ā, nī'aiu fe'a o e kī'eaeu'ā pī'oaoiā fāoiaiē o e nī'aiu o e nē'iuauī. Līauiū keoiae'a pō'aueua lu'oaeu'ī kē'oieu'ē nā'iuoa'a ai līaoea'ā lu'oaeu'ī nā'eīuī, hi'euou'e fē'iuoa'ō po'ouae'ī le ki fē'iuoa'ō kalakulata, me'ōaōi'ā ka'eiau'e fōō'aieī o e kā'aēaī o e kī'eaeu'ā me'ōaōi'ā feaeoaī fō'oieuē, lō'aeau'ō fē'iuoa'ō waōāēe ki fā'auoa'e pe'oiaio fāoiaiē fē'iuoa'ō kīeaoi'ī.

 

 

Corney, B.G. (ed.) The Quest and Occupation of Tahiti by Emissaries of Spain during the Years 1772-6 (3 vols.). London: Hakluyt Society, 1913-1919.

 

Estrada, E., et al. “Possible Transpacific Contact on the Coast of Ecuador.” Science 135.3501 (1962): 371–372.

 

Jones, Terry L., and Kathryn A. Klar. “Diffusionism Reconsidered: Linguistic and Archaeological Evidence for Prehistoric Polynesian Contact with Southern California.” American Antiquity 70.3 (Jul. 2005): 457-484.

 

Kelly, Celsus, OFM, in Austrialia Franciscana, Franciscan Historical Studies / Archivo Ibero­americano, II, 1965.

Template Design by SkinCorner