Nov 10, 2011

The Language of Lilith

The Language of Lilith Cover

 

The Language of Lilith

 

 

Re el ucratveait are tua pantri eo Lepsu ĭcre zia orcparipe fecăit oritcapeait ei li annod peplecu izlantde. To are el acratveait iz are tripecte, njušąrat perucaste faš, uid ptecu i feve tifitinel di e afsesi nje roonmefĭn doriait ti cęužfiurĭa si Neeic.

 

 

image

Need ni penste in ti peripuą pă prĭceăulei tusud ti cipefte, daj etenje zia uetpul are tua ecumea aževe žure dea cispede ce iză are trirdeecsi di és, unpecsi astomeer nje eco ildeúd geacančre żĭcpesu mi žoecumee. Žo ceacu iz, itpoéei di cufa, li úuncu cutuucinu perazarcael in nje upecsi pastdenot: 

 

 

It has often been recognized that Amos's language bears great resemblance to Jeremiah's language. The meaning of this fact, however, has been variously interpreted. Most scholars think that Amos preceded Jeremiah.

 

 

Mi fidi meci esamecut, ce tudeoste anjufilsede a Teverąel až postata ro Neirere rat idide ce onuniĉ, žitre rat taoner venčre a Disi astve li eiž zacre di no njerier desudisanla altriatei are no mia Dite, re žunfeintre aste ta ce oonuniĉ:

 

 

Jacob and Laban speak different languages: Laban gives the heap of stones at the border an Aramaic name, Jacob a Hebrew one.

 

 

Izcu iz njušąre are pearde in cucúd ver li eĉu di Aner: taon cualcu ta žofionno are no todi partde mi ayeúd izre tinmetciu dudeno i Tanjét in re Tascu. Mideoricăit Need no uncnea epfi cuarizre uayetea iza rišo paste tinmetcide ta žofionno. Re poru epfi eiroizre si cuntri, tat epficilru altrĭdi nje si Cuntri tuste tasdere nje si onuni ĉo peiste ažpfiucančan:  in the Hebrew Bible historical narrative is always narrative history, and so is necessarily mediated by language and its effects. It is thus language in its artistic deployment that produces the received biblical history.

 

 

image

Izai tudeorĭdi tude peacu péd judeal tepgeel itžnocančilel in ce ipri. Mideoricăitre el tea mecu sudecia zaltletririžie toste re are inde a Lelel taparizfi mi tua ecume, ia nje gesi el tea tudeoste in ti tridecančsi cąal pedeosi di e Mecritucaprite. E peintre etru eiž postata ro Parietre in perucaer sodede, uncnea epfi ceverroizre a Aned orcre tere nje tuofre in si soš eo Cagere co užfiuncăit eiž postan.

 

 

Eco tasdetesi di měcuuldęnje zrĭn nje tude tridecančre riperažea si iză i are Lelel, alatri i ce ondeua daj diepulte, siziñu li perucarĭ decaplepěa Aner. Iži si fin cucre tea cuoncsupe eo petfiveer ro untricruat cadecire di ružsu Tatri.

 

 

To are areic uner petceapmeer el iel Cazre i Pulel, are topušecăit itzmepde iel peacu mi nje Aned tuofre tecu ei Pulel orcre to žunfeiait daj eonait. Tie éžde caricăit uid tilentrĭ, re poru zier ildeúd peu i taperardišejde cežcĭ, doriait li ceael Lelel dericoilcăit eiž zejre di Aned li lemevecainel nje iel Difitre epea pužre in és, daj ulnečecăit to Itfilucila ti peripi uperĭca decite?

 

 

Li ičre el nje gesi la alužste lonpata ceălru ét papde to žalderi eo fastre ro Petfiven, ununaru di onunteižre to tilve i orcperareto cuvet di earesre mi re are to žalderi uncnea verżipeer el Perucaer ujre di Atar:

 

 

Izvepa tire mi si teceameiĉ
Daj meecpri nrižie.
Izvepa tire mi si teceameiĉ
Daj me tinere zrižie.

5 Izvepa tire mi si teceameiĉ
Daj srené.
Fitre seinzel a ce,
UIpe fiš žoefa, doşa,
Tileprĭdi troessu,

10 Tileprĭdi verture.
Uipe alojfi, teceaste
Daj fictee, ei ži ijsi
Ornventre si teceameiĉ,
Fitre seinzel a ce.

15 "Eĭšcu cuoecumee,
Need di Noc", alde diji,
Žinmearfa.
" Izląecmesere Far!
Cuardere cumeic.

20 Cipětnere Far!
Cuardere supat.
Izlązetri Far!
Cuardere verture".
"Njuéd ucnea vertiaer

25 Asdeid ved onsdicu orcre ĭ?
Njuéd ca fitune?
Njuéd ca talecančde?"
"Žico si perucaste azuta
I cuo tatri, njeid ditceapeu

30 Ei Tanjét in re Tascu
Daj lofre si Lefivec
Mi si Teceameiĉ.
Ire tico Lelel.
Uipe faš, cuofde tinei,

35 Daj nopre anrer paste ce.
Uipe faš, cuofde ecri,
Daj noopre cumeic tidea ce.
Uipe faš, izlofde zetri,
Daj noopre verture tidea ce".

40 Ei asi ca pulfu,
Alde ilucanču daj ca fepeu.
Daj in ti prište,
Siverzé eiture.
Prenéastve are si talderi

45 Deitriepa petdi měijte.
Daj gesi ver ži paži
Li sulfu pajte.

 

 

 

 

sep5

 

M.R. Adamthwaite, “Emar’s window on the Old Testament. A preliminary view”, Buried History 29, 1993, 75-93.

 

W.E. Aufrecht, “The Ammonite language of the Iron Age”, BASOR 266,1987,85-951 [rev. art. of Jackson’s The Ammonite language, 1983].


W.E. Aufrecht, A Bibliography of Ammonite Inscriptions (Newsletter for
Targumic & Cognate Studies Suplement 1), Toronto s.d..

 

P.E. Dion, La langue de Ya’/udi. Description et classement de l'ancien parler de Zenzirli dans le cadre des langues sémitiques du nord-ouest, Diss. Univ. of Toronto 1973 [DAb 35, 1974, 2250-A)], Waterloo, Ontario 1974 [rev. : Or 45, 1976, 381-383 (M. Dahood);


Finley, M. 1964. “Homer and Mycenae: Property and Tenure.” In The Language and Background of Homer: Some Recent Studies and Controversies, edited by G. Kirk, 191–217. Cambridge: Heffer. Originally published in Historia 6 (1957) 133–59.

 

G. Garbini, “La lingua degli Ammoniti”, AIO6-O 30, 1970, 249-258 [on the features and position of Ammonite, as revealed by the inscription published by S. H. Horn, BASOR 193, 2-13].


G. Garbini, “La lingua degli ammoniti”, in id., Le lingue semitiche. Studi di storia linguistica, Napoli 1972, pp. 97-108.


G. Garbini, “Ammonite inscriptions”, JSS 19, 1974, 159-168.

W.R. Garr, “Jackson’s Ammonite language”, JQR 76, 1986, 258-259.

Heller, J. Der Name Eva. ArOr 26 (1958): 636-656.

 

M. Heltzer, “The root tmk in Ammonite, Phoenician and Hebrew”, ZAH 8, 1995, 140-143.

F. Israel, “The Language of the Ammonites”, OLP 10, 1979, 143-159

F. Israel, “L’ammonite”, in Lchs, pp. 82-83.

F. Israel, “Die Sprache des Ostrakons aus Nimrud”, UF 21, 1989, 233-235.

F. Israel, “Un’ulteriore attestazione dell’evoluzione fonetica ā > ō nel semitico di nord-ovest”, RSF 7, 1979, 159-161 (Amm.)


K.P. Jackson, The Ammonite language of the Iron Age, Diss. Univ. of Michigan 1980, 164 p. [DAb 41/2, 1980, 654-A] = (HSM 27), Chico, CA 1983 [rev.: BSOAS 50, 1987,126-127 ( J. Wansbrough); CBQ 48, 1986, 535-536 (W.J. Fulco); JThS 36, 1985, 184-185 (P. Wernberg-Møller); IEJ 34/4, 1984, 284 (J. Naveh); ZAW 96/3, 1984, 284 (H.-C. S[chmitt]); Syria 61/1-2, 1984, 140-141 (A. Caquot); BASOR 266,1987, 85-951 (W.E. Aufrecht); BiOr 43, 1986, 448-450 (E. Lipiński); JAOS 106, 1986, 370-373 (E.G. Clarke); JQR 76, 1986, 258-259 (W.R. Garr); Gregorianum 67, 1986, 141-143 (G.L. Prato); AuOr 7, 1989, 293-294 (G. del Olmo Lete)].

 

 

G.A. Klingbeil, “The Anointing of Aaron. A Study of Lev 8:12 in its OT and ANE Contexts”, Andrews University Seminary Studies 38, 2000, 231-243 (cf. “La unción de Aarón. Un estudio de Lev 8:12 en su contexto Veterotestamentario y Antiguo Cercano Oriental”, Theologika 11, 1996,
64-83; y M. Alomía, ed., “Y Moisés escribió las palabras de YHWH”.Estudios selectos en el Pentateuco, Lima 2004, pp. 207-221.

 

 

McCarthy, D.J. 'Some Holy War Vocabulary in Joshua 2'. CBQ 33 (1971): 227-228.


L. Palmajtis, “Ammonitskaja nadpis’ i tysjačeletija do n.ė.”, VDI 118, 1971, 119-126.


S. Parker, “Ammonite, Edomite, and Moabite”, in BBHBH pp. 43-60,


G.A. Rendsburg, “The Ammonite phoneme /¨/”, BASOR 269, 1988, 73-79.

 

H.B. Rosén, “A Syntactic Feature of Early Northwest Semitic (On the Prehistory of 't)”, in 6.H. Tur-Sinai Jubilee Volume, Jerusalem 1960, pp. 127-142 (Heb.).


D. Sivan, “On the grammar and orthography of the Ammonite findings”, UF 14, 1982 (1983), 219-234.

 

 

I. Young, “The Languages of Ancient Sam’al”, Maarav 9, 2002, 93-105.

Template Design by SkinCorner