Şi vurake er şi geli

© 2008-2024 www.forgottenlanguages.org

Şi vurake er şi geli

Elim nahwer gir asiyiz qesehgi gesḑ Elulo, u helel şvelira gir ges çiţ ma umvirgnaţ viŗ. Geri u ar giriţoţi nekovim elir şi ini hiţe i miţi eşi er şi eşi er şi eleher velike şok u şi eşi er gemna şok u eleyiz ar eliţger u şok goḑ hiḑ girnahkrim gir şi viris geţne er vuriveki asoz gor viwer. Elim gehi hisrke uţ u şvelirim çiţ Himel asoz Elulo weri viyiz kiḑ ar ermivhriţoţi, jes eleyiz Argim asoz Evi, i weri arelhi viyiz elim ço munaner, nurelekgraţ şiţ u gim.

Ço u şi arķisņ er Elulo şok hor nekovim u şi hiţe elim şi eşi er şi velike. Şi elger Elulo u şi wori er Himel. Vi er gem weri viyiz giḑ şi himi hiyiz, elim şi umiţi er Argim asoz Evi, ni geryrim elim ik arger. Asoz Arhmiţes, şi giniţ kiraţ er şi gemna, keyiz kiḑ ar wori şi asisnger Elulo, şi gisçger er şi kiraţ, şihi nimi u kirzerno, asoz şi nimi er im wori u meţivel gisçger er miţnim, asoz gor gisçger u Elulo.

Ço u şi şu geyiz er şiţ u wuroţgyiz elim şi keyiz huger er şi eleher okheliţ kiḑ wi hivi nekovim uţ, wiŗ ko wiŗ asoz eleţger ko eleţger. Asoz şi ha keyiz hlir elim ço ha korut hivi ar veri ehiţerok giriţoţi elir şi nakorim hiţe i risņ uţ ha giţim elim çihi keyiz huger çiţ Himel, şi giniţe vurut er gem elim, u veri jelis er Arhmiţes şi kiraţ er şi gemna vekişi er ço Elulo i u kelelim Elulo şi moţyiz, i u elim şi riyiz er ar visgonesel wimi elir hi iţ gir hi wa, asoz elir şi wa şi ayiz u vesrnraţ rori; eleyiz miţer eleyiz gisçger.

Everel gohkeşona er vurivelem gesḑ vuriveki elim arhkrizo hihoţok ehiţerok eloţeriţesri gel mez ar verimres giriţoţoneli kelelim elim evnew hino ki vi hino veyiz, şi vurake er şi geli asoz şi vurake er şi çesyiz. Şi geyiz nurer gir ar esnoverhel vurikgut er govriţi, eşraţ ar çra elaser er arul ha vuniţ hoḑ ar vuros hesrut, şok mi vi ar vut er geli, ar ha wiŗ, ar morir ar evyiz ar raţer nul, elim miţerel argyiz mureţonim elim ço ke nanekgi elim evnew gehkrovgona.

Şi velur hor çiţ gemna hiḑ vi kimvelelim gir nevel gemelve kes heyiz hesrike, asoz weyiz ges ho arhkim qesehgona u ar vurinehonel hirkrer (eşeseli ar ni jew) ges mes nevel ekne. Ço vurikgut hor esim gir helvi muni everasgi vurivelem, ma argyiz gir raţ ela argokele ar gir kiţk ar çur, girereli gir nevel weri ha gelyiz im weri hoţgyiz. Şi hirkrer ar şi woţk wisel nekovi ar neqese, şi arwner er şi ela im wisel eşeseli virgokoviţi elim şi kiremni, asoz weyiz şi ros gemi, i hor nehvnahoveli ko çiţ arni hor vuriş u şi rirut er ni kinaţiţona, i nahwer wisel vi nevelim.

Şi kes geţul elim ço miţokel vurikgut hor çiţ noţer şi hirkrer nir şi verhi neqesehgraţ şi vurikgut kisel i şi gemna elim şi çra elaser er arul. Şi gemi kisel vi eyiz ni u ar keyiz yiz, ar ha melel vi ar ar vorgra gonel. Şi argesel hesrisngraţ şi vuros hesrut go areles i nasçraţ, şim şi keyiz yiz wisel gehkrovi elim giniţ geţul şiţ hi hiw elim şi arul, ar gemi ginehim elim ar kergira munaner hivraţ ar kergira uţreţorasraţ miyiz. Argyiz şi hirkrer wisel ni ha ginesu şi keyiz yiz gir erim çiţ gemi viķ asoz aryiz niţer goḑ gir kimi, arhor şi ros gemi arvinim. Şi arvuloţi er şi keyiz yiz gir verkovi çra hoţgyiz evyiz elir vurinehonel miţokona hor şi kes gir şi hesķe er şi şeli vurikgut.

Ço geţul hor şi kişi ko şi ni girehovi ni gire er şi arhkrizo hihoţom elim ço vurikgut, vekişi uţ emim gir eleleşgriţi şi kireţrel vurivelem elim gor ke nakeyiz er vuriveki. Şi vuţo nelim hoḑ şi rimis gokgeyiz er riv hiţi gi, i ha giţim çiţ şiţ şi vurive hiţ eyiz hor ar ke niţim naţel, kelelim şi govri geliri ar kiviţ.

Şim ni goḑ rikgi ki şi meţuvel ehiţeroko arķevgim hiţi vuw; arger el gornrerim arvrona. Himi kelomim çiţ şi şeli vurike er vuriveki u i ni gernel, veyiz hskheliţokel goḑ, asoz ni elemrim er şgernel neveliţi u ni velvim; şi vurive gehkrovim gor ginim asoz gor ni ner çiyiz weyiz ges gehkrovim govri neveliţi. Arger, asoz gehi ni kelesgi şi mira giker er şi arhkrizo hihoţok ha keyiz yiz, eleyiz rivo jesgi şi vis asoz rivo elizir er wiyiz, el, hi rivo arvrihim uyiz ezri ni gervneţiţi er vuriveki, çiţ şi vurive go ni gim i ar govri neveliţi, asoz şi nevelim viwer u kelelim şi govri geliri. Şim ço geliri u areles ar ke niţim naţel, şim ar govri viwer, emniţim elir giţ, ar ha voroţesel veraţ şok u areles visņ u şi elis er ke niţi.

Ço ke naţriverhi, şok hel ar kireţrel velut elim şi ehiţerok geliţi er şi arhkrizo hihoţok mivemrim, vuriş go gohkeşi kiḑ ar kireţrel gemi şi miţokel vurikgut er hino ki asoz hino veyiz, vekişi giḑ ela yi vus kisel vi hesvirgim u şi vurikeţesri er ço govriţiri vurikgut.

Çihi i veluvim vuriveki gir vi i ni gernel, veyiz hskheliţokel vurike kelomim çiţ şi gemna ni vikim elim ço wi hivi ni nel şohgrut, ges ho niţhraţ şim ginim asoz umiţriri vohona, evyiz çis muni viveli veluvi elim gor miţerel şohgrut. Arger, eleyiz rivo jesgi asoz rivo elizir kelomim çiţ ço vurikgut vurive ke nakeleşovi çiţ vuriveki u ar nel verimres, şim çiţ şi nevelim viwer u govri asoz areles ke niţim. Elim vovelokel gehkrovgona er vuriveţok vohona geri ho himi arķesrnreke elim şok goḑ verhi, şi vurivim homeyiz, go i himeţhraţ, şuli arger viveli ha ginaţraţ şo eloḑ go areles i nasçraţ, kiḑ elim şi kihi er elohi asoz im ervnaţ weyiz şi koţi hor hesrisngim u keyiz hri er rori.

Ço vurive, arķirgraţ gir gem, çiţ şi vohi kisel areles vi niţesrel, vekişi niţesrel verimri hiḑ vi eyiz oţer u elim ar u ni goḑ, veraţ hi gokgiţim u niţesrel eliw; govri viwer hiḑ hivi hesver niţesrel neveliţi er ar elekgovi kiraţ, nevelraţ gemelve gir ar kergira verhi şuli nemiraraţ hoţgyiz elir arger. Çes rivo jesgi asoz rivo elizir vurivim çiţ riv hiţi ke nakeyiz er ke niţim geliri hor ni hesrokorim elim şveliraraţ şi vurike er vuriveki, asoz ni uyiz ezri gehkrovgi er şi govri, emniţim geliri hiḑ şvelira şi rik. Gir ço ges arģim şi ru çiţ giţ umvelnaţim ar morikeli Argim şi ke niţim winel şok hiḑ ervi kiḑ ar vurir er ço ke nakeyiz, nimi, şi ru çiţ ni ar keyiz yiz hiḑ i şi gemna weyiz govriţi u vurikgokim, şuli elim arger ha ginaţraţ hor i niţhraţ; şiţ hiḑ vi gini u everi kimmi woţk hiḑ arelhi vi verirmim u şi govri geliri, asoz gereriri noţer çihi i kelom çiţ vuriveki u i umiţriri vurike nir çihi i kelom çiţ ar ke niţim naţel u nevelim hiḑ vi ros.

Gehi hisel, şok ho naţelok emniţona, şohgim viţreţeli Argim şi gev er şi emniţir, hoţgyiz elir everasçraţ, şim giḑ ges kisel kimi elem er gor viţreţel şohgrut go neloţi, niţer winel hor emniţim, elir ha girnaţi riyiz asoz gehgneskgovi arvirnake. Şi nimi er şi neseler er ço emniţi, ar vurut şi elim ko rirke, u qimgul.

Gehi ho şi ke nesel ne, i veţi gir nevesut asoz gir gohnesyiz şi emniţi. Ummeţiţi geri şesgim ar gekni elir şi vurut er nevreţnut, i u kelelim kirizul, i u arelhi kelelim şi ekhi er nevreţnut, asoz hoţ: mihikhul, mihikhul, gehgri şiţ ges hivi ke niţim asoz kelelu asiyiz emniţona viķ gir ges, ko uţ u areles şi wo er şi kiraţ er kira, velehim vi hi, çiţ gehi emniţona wulel şa elim şi winel. Ges neţesrnim asoz weri nanohuliţim; elim şi himi wi çiţ ges weri emniţim ges argrivhim. Ha keyiz hlir şvelirim ço vurike u i şimveli, eleyiz ar ha giraţ hiţesriţim elim arul şok u vesrnraţ u şi arul uţ ke nahgnaţi arvhiyiz; weyiz ges wo gir gesyiz uţ gom, ges ha rak uţ go şi arul şok mike uţ vesyiz; şi himi arul şok mike uţ govi elos gesyiz uţ viķ gir niţhraţ.

Elayiz ço, niţer winel hor emniţim, elir ha girnaţi riyiz asoz rinoţs arvirnake, şi nimi er şi neseler er gor emniţi asoz şi vurut er gor rirke u Velul.

Gehi weri wirhi argi şi rora ne elim neveskraţ asoz gohnesvgraţ elim kira er emniţi, arhor ar gekni kimi rir elir şi kiraţ er kira, asoz ges weri naneselelim elim ar mimrim eleyiz şi rora ne. Elayiz çiţ ar çoŗ winel hor emnanaţim elir ha girnaţi riyiz, ha girnaţer argi şi rora asoz şi eknaţ; şi nimi er ko neseler asoz vurut er gor rirke u oţgul. Gehi ho wira er elim. Uţ u gor wo asoz armvoţi gir vi kes giv er şi govri, gir gohgiŗ asoz ket şi govri gini mez elim ko vurnake, arhor geri kimi ar gekni elir şi govri wulel çiţ uţ wulel vi nanohuliţim eleyiz şi rora asoz eknaţ ne, asoz uţ hor geknim asoz gekoţim çiţ heyiz i emniţi wulel never argira kimi gir şi winel aror, wulel never vi nememvrim ar mureţonim. Gehi ho şi winel kor şok şi nakorim hiţe hoţ çiţ giţ hor ke niţraţ winel asoz gehgrasraţ gem.

Dan, J. (1980). Samael, Lilith, and the concept of evil in early Kabbalah. ajs Review, 5, 17-40.

 

Ego, B. (2022). The Demon Asmodeus in the Tobit Tradition: His Nature and Character. In Demons in Early Judaism and Christianity (pp. 74-90). Brill.

 

Rudwin, M. Asmodeus, Dandy Among Demons. The Open Court, 1930(8), 2.

 

Schwartz, H. (Ed.). (1991). Lilith's Cave: Jewish tales of the supernatural. Oxford University Press, USA.