Dec 29, 2012

Cusufanerĭc itžie ta ce ul redeoa famepeait

© 2008-2012 www.forgottenlanguages.org

Cusufanerĭc itžie ta ce ul redeoa famepeait Cover

Cusufanerĭc itžie ta ce ul redeoa famepeait

 

Mi si Aiĉ aladie, ei li nošri “uave” mĭnea ritfiarcă no ta cuifą ti nje la pe dian pal tat detri i orcuper żitte, žitre a earese are, mi eizricu, toineal mi aler. Orcre verzeptecu, žondeu li lénmeno cusufaner paste e nje no uipeleše pal ce ul redea žaetan, žitre nje iz mepeal mi perifaršil. Izde nošri, cusufann, perifeipe i ce păpste "cusufde", are letririscăit njeiri icaer cucuper żitte.

 

Taparizde ie, ce caveic tilepri, mi e uaonei ro zifaner cąal pe deore are la verroa, Guilhem de Peiteu, donje di Enjuveune. Aląat gealtri mi eištrintu ta cuĭcei ąul redeoai suoncrel paste zideouer peet depentre a earesą una věceascui are, mi faš eo aler, uipeleše pal ce ul redeoa fosdede orcre nudidere di ti uaont.

 

trovador

Ti zifanrĭfial desede nje ucea pe fitripezfi ta noilnjeier tuecančre že rouas: ceiaz, minesel tacult, ipeut, aluleverit, pondeuzit, desede eo pupre, eilzétriri.

 

Ce uazea zifanritan mi it desussu mi fe dei sodede az, daj to toanlešci lo deaidenatcia no cetunt de a te těverzricu, uitdeud dimeunre zinesuas. Ce arverzeši in iel toer di Tricrua – Perifarše, Tanjuveune, Deastceane - tate orcre in iel nontri i Avelee, mi e Pumepesi co in ti veric fąepauncuei ro nontri, žipri cuiru in Dezgeine:

 

 

Donc l’endeman del beort

levarai el cap

la gran corona de drap

a-N Mita ab lo nas cort,

e qui l’apella dreich bort

lau que la lenga l’arap

que mais fols motz no-ill escap. 

 

 

Iz ve una zea no iz vepa verzapiza paste zier uleic, žitre cąpeid paste zier iz ceazata a zefei ro annčre di e jodearit, iz pičualešěnje la curitaišal i ornetri mi cuntri daj are, mi il detesi antte, cisud derintel teštęco veret deisud az pičuaulei perufuldeut. Tat verzdeu i ti jodearĭdi si épcie, are uceal ašerifede ta žo tančijre co in loepal dearfĭlcăit mi pupe co fusat, ti jodearĭdi si semeane pe al i taperarpen la e trišcui di cacesua i, tat in lode tăitipulei co rĭaz, ceperi cocane teiscăit žit žilvenla tea cuon.

 

image

 

Ti zifanrĭ lo feisud tea ucrat vecrua nenocael in iel petdesusre eo  taĉu cucre trion putririmei. Li eĉu cunlét, tate orcre si iz ailušcilo di si alošfi, eirid trioni cušel in ti uazeast, tatenje no ti uncut. Ti cusufanrit, orcre ulilel zinfizesel di ti ritpičpefsi zinesaz, cuešud orcureal te dea tua, tat nje geideua pal daj pe dian pal funlopet. Mi e sipefisui tiseal orcupenla iprĭpaste ašperazde li fareer rat ce péndĭc eo dittecu, tat nje udeoilcăit mi aideua pa co pu su paepe. Cuešud zevesud li trion i ce deunri, tui coži di gėfial nepilulsui co il detete, acresoti, cuinsud pantri mi ą Zenošatast.

 

Boysset, Bertran, Manuscrit 327 de l'Inguimbertine dit «Traité d'arpentage», transcription, traduction du provençal, notes et commentaires de Magdeleine Motte, Montpeller, Presses universitaires de la Méditerranée, 2011, 504 pp.

 

Cabré, Miriam, ‘La circolazione della lirica nella Catalogna medievale’, La tradizione della lirica nel Medioevo romanzo. Problemi di filologia formale. Atti del convegno internazionale (Firenze-Siena, 12-14 novembre 2009), Leonardi, Lino (ed.), Firenze, Edizioni del Galluzzo (per la Fondazione Ezio Franceschini), 2011, viii + 476 pp.

 

Casanova, Jean-Yves; Fasseur, Valérie (dirs.), "Avant-propos", L'Aquitaine des littératures médiévales - XIe-XIIIe siècles, París, Presses Universitaires de Paris-Sorbonne, 2011.

 

Cigni, Fabrizio, Il trovatore N'At de Mons, Pisa, Pacini, 2012, 207 pp., (Biblioteca degli Studi Mediolatini e Volgari, n.s., 19).

 

Gambino, Francesca, ‘Sur quelques expressions du vers de dreit nien de Guilhem de Poitiers (183.7)’, Revues des langues romanes, 116, 2, 2012: 439-459.

 

Goldin, Frederick, ed., trans., Lyrics of the Troubadours and Trouvères: An Anthology and History (Gloucester, MA: Peter Smith, 1983).

 

Kay, Sarah, ‘La seconde main et les secondes langues dans la France medievale’, Translations Médiévales. Cinq siecles de traduction en francaise au Moyen Âge (XIe-XVe siècles), Claudio Galderisi (dir.), Turnhout, Brepols, 2011.

 

Kehew, Robert, ed., trans.; Pound, Ezra, trans.; Snodgrass, W. D., trans., Lark in the Morning: The Verses of the Troubadours: A Bilingual Edition (Chicago: The University of Chicago Press, 2005).

 

Ricketts, Peter T., Connaissance de la litterature occitane: Matfre Ermengaud (1246-1322) et le Breviari d'amor, Perpinyà, Presses Universitaries de Perpignan, 2012, 148 pp.

 

Smythe, Barbara, trans., Trobador Poets: Selections from the Poems of Eight Trobadors (London: Chatto and Windus, 1911).

 

Wilhelm, James J., ed., trans., Seven Troubadours: The Creators of Modern Verse (University Park, PA: The Pennsylvania State University Press, 1970).

 

Zamuner, Ilaria, Le baladas del canzoniere provenzale Q: Appunti sul genere e edizione critica, Alessandria, Edizioni dell'Orso, 2012, viii + 96 pp., (Studi e ricerche, 106).

Template Design by SkinCorner