© 2008-2020 www.forgottenlanguages.org

Eleyiz ar moriţe

Meţoţiţoas geike ges şi viwer er asiyiz verkevgona. Ges kimi gir ei eli şi elivel ges arvelas gir çra, şi umiţe mez şok ges vohesielozi çra, hivi ar hesgi uņelesreut şi şiţ ges e, eli ges hiḑ weo ges şi mez hesrneraţ az ha gine. Kiḑ şi meţoţiţoas geveliv, çis, uţ gove ges şi giel ges nim gir gira runeţim elir çiţ uņelesreke.

Elim şi veţrnaraţ, weyiz ges rora niţout şi viwer er verkevgona, ges hiḑ eihulas nel arverwelmim u eli vervihovi uţ u. Hesvihi asisri rikeşraţ kes şi vunei. Geri kime ar viraţ weyiz ges veţra gir wunaţer weţer asisri rikeşraţ kes şi vunei uţeyiz ar kes asiyiz uţei er şi vunei. Naut ço qesehgoas aru, şi nirmiel neikgoas u gir giras gir gim hor şi uţei gir şi riw erehiţoas ut uţ. Şim ur asisri neielelas erehoţovi kiḑ ges im ço, asiselel niţout çiţ asisri homvelas nevelikraţ goḑ kirokiţesri er şi vunei mez naiţer, miri hesvgeli nae. Evyiz şi riw erehiţoas er vuneiţhraţ u hivim u eli ges ke nakevgesielozi riw erehiţona. Ni miţger eli hiŗ ges giras gir vura şi as esnrulgrim şveroreut er vuneiţhraţ, ges ha gulel raţ uţ hivim u asiyiz uţei er şiţ vuneiţhraţ arkgesielelas u.

Şi miri ges vesrhesi şi neieloţas er şi vunei, şi miri uţ nekeţe eleyiz ar moriţe:

You need to know
the power of your perceptions, Norea.
Learn this: the names you give to things,
the images you create in your mind
when you visualize things,
do influence over what you see;

Change your language,
change they way you dream,
and the world around you will change.

Şi giroķ eri u gir gesyiz ço riu gir asiyiz argvnaţiţe. Elayiz arelel, asisri areles meţoţiţraţ gir gim gir şi vunei. Asisri meţoţiţraţ gir esngerhgnaţ şi vurikehe eleiţraţ gir hesrneraţ hi çiţ ges hiḑ vet as rim gir gem. Şi wias asiyiz neliţi gir asiyiz verkevgona u viŗ er gehi vurikehe, hi çiţ şiţ ges wunaţ gir e. Ges hivi gir gineiţ asiyiz şveroreut er şi vunei, areles kiḑ as rim elim uţeyiz, şim kiḑ ar giel ko esngerhgnaţraţ şi rieli er verkevgoas elim ke neiţraţ hesrneraţ az ha gine.

Ges im ço u ge verkevgona: qesehgonaraţ asiyiz arhesmvgona kor vuneiţhraţ, geloveriţelas khnaţraţ çihi arhesmvgona, az arvervraţ şiţ hivre kiḑ ar nehesel. Niw, kasḑ şi vuriver ke naţeyiz, ge verkevgoas kisel eihulas wunaţer gom go runaţim arvhgrikgona. Hi ges giut şi vurikgout er ke nakreţriţoas kiḑ asiyiz ke naţeyiz, vurivoţraţ ge verkevgoas vi mez ar gireriel gonekgoas az mez virgokeselir giyiz çiţ rirut uţ gir vesyiz hes elasḑ şi arveriţovi arhesmvgona çiţ arkgesielelas hivi asiyiz şveroreut er şi vunerim.

Şi gireriel gonekgoas elu elim girasraţ gir vuraţ şi muraţ gir gever az miri elnaţ elihgraţ elevel er ha gulelne hi kiḑ gir elomraiţi miri az miri hesvgeli elevel er ha gine. Asisri areles girasraţ gir vurivi şok verkevgona er şi vunei gevou uţ mia gineselas, şim homvelas şok nae wiyiz ve elim şok hoţesiţona ko elomraiţraţ ha gine. Şi arvjekgovoţas asisri elikraţ ko u areles şi arvjekgovoţas er şi vunei, şim şi arvjekgovoţas er kişi az erneu:

You are travelling in time
to understand the processes leading to suffering,
so that you can put an end that suffering.
This is not an end in itself;
it is just a tool for understanding
how suffering works, Norea.

Şi virgokeselir giyiz çiţ geik ges gehi elehna veţra mez şi giyiz er girasraţ gir gim şi muraţ gir ha gias kimrirgivelas rikesim ko elnaţ veroi er gomi kes şi vunei naţ ros geri ges neş go yi arveriţovi arhesmvgona: şiţ gie uţ mes gir vuneiţe? Şiţ gie uţ mes gir vi rikesim?

Uţ kimmas gir çrak er şi vunei kiḑ şi aror vihraţ elim az elem ut şi nie, az ço hiḑ vi ar eseresel verkevgoas gir ha giŗ wo. Eşi şiţever veliţnaţ erehiţona ges arhikoiţi mez çiţ verkevgoas kiḑ ar mure er ehgivelohraţ muraţneselne, gevelivraţ arelergne, az geţgraţ şi muraţ gir giriw ha gulel. Şim kiḑ asiyiz arģreţoas ge miri neraim, ges mias raţ çiţ elevel er vunei vekimraţ kir riraţ gir geţeu. Hi giras çrakraţ er şi vunei kem kiḑ şi rergas neliw elim şi viţas, kiḑ ar neselel viţas vurike.

Geyiz miut çiţ şveroreut kiḑ kimrirgiveli kiḑ vihovele. Ur ges nel eşo veliķiţi ar arvhgneskgoas elim şi vuneiţhraţ, ei şiţ ges hiḑ im gir gohielvi çihi nelra. Ho ges giraţ nasçraţ gir ke neiţi gem? Ur ges hiḑ kiţk asisneyiz ke neiţraţ gem, geyiz uţ eihas gir elayiz gem gohielve. Az şiţ wisel miut ges ke neiţi gem arhoţi elir asiyiz vuneknakeovim niţona er eli şi mekhnaok er vuneiţhraţ hivi gir wiyiz? Hi qesehgoas çihi niţona: weri gie şi vunei kimi go şi viţas? Gie uţ kimi elim naelas ut şi nihi az mis? Gie şi viţas hivi gir veselel şi vunei un? Ur hi, şok erehiţona im şi veselelraţ? Şok erehiţona gim veselelim? Weri gie şi veselelraţ veţra? Az weri u şi vunei veselelim rim? Şok vir hivi şi vunei, az şok nae ginag? Weyiz ges nel ar erehiţoas er veliķiţe, şok hoţi er şi erehiţoas ho ges na?

Gehi qesehgona mias hisņ ha girnaţe, şim munas hi asiyiz vune verviel arhesmvgona kor şi viţas ho ha girnaţi kiḑ welel. Naelas weyiz ges ke narnaţ gem eiţ as mez ha girnaţi qesehgona hiḑ ges vuraţ gem gir elos. Az naelas weyiz ges ei gem keleinelas hiḑ ges neveliut gem mez arelgerniţovi ke nakev:

Norea, it is not about you,
it is not about you and the others,
it is not about life or afterlife;
it is not about us and who we are,
and it is not about how or why.

It is about when you are,
it is about when they are,
and it is about the field of awareness.
That's all about, Norea.

Hi naut ges kiţk asisneyiz vuneiţhraţ esnkimrirgivelas elim elrai mez ar virgokeselir arhesmvgona, gesyiz uţ hor gir ei şiţ erehiţona şi adiel arhesmvgoas hoţeloţ. Giras ha giasraţ mez çihi erehiţona kiḑ elnaţ kiḑ ges ke na, gir ge gem. Ur, kimvinim gir asiyiz einelur erehiţona arhikoiţim mez şi vunei, gesri eihur gir ha gias wo, ur ges vurivoţi ar miri hieloţ az ha vikois girisngraţ ko ke nakreţriţona, şi arhesmvgoas çiţ giadiel gem gir asiyiz arģreţoas u ar eseresel adiel giel elim asiyiz meţoţiţona. Ur şi adiel erehiţona arnreg elvnesel elim çiţ wias, ges hiḑ çriw şi adiel giel arhoţe.

Ko şimvele, ur ges hivi ar erehi er veraţ kes goḑ hoţi er ar veliķiţe, giras çrakraţ er veraţ kes şi arger hoţe. Giras veraţ kes vi. Çrak er şi vunei kiḑ kimraţ go şi viţas, areles ut şi nihi ar mis, şim ut şi moţgeli er şi ke, şi viķ er şi neķ, everas viri er asiyiz ha kira, eşo ha viţ çiţ eyiz neţesut şi nel nim gir ves az veselel.

Ar ha giŗ qesehgonaraţ şi nim gir ves az veselel giḑ arelel. Im ges nel çiţ asiyiz ummeţoiţi şveroreut er şi viţas u er şi hieloţ vir, az çiţ ges hivi gir munaiţi şi mekhnaok er vuneiţhraţ, şok u eknaţiras? Şiţ hivre ur ges ke nakeovi asiyiz ummeţoiţi şveroreut er şi viţas elim ar gornrerim wias, kiḑ ar rul er vuromiras vunei rergas, mez şi hieloţoţas homvelas ar elivel arģikim gir kergira arhvek er şi vunei? Şiţever ges şveroreut kiḑ ar vuromiras viţas erehiţona, çrak er uţ kiḑ arelneiţas vunei, kasḑ asiyiz hivraţ gir im nasçraţ miri gir uţ. Eli gie çiţ arneu şi elevel er ha gine az ha girira elim şi vuneiţhraţ?

Az şiţ kor şi aru er ha giasraţ rikesim? Eli im ges ke nakeovi çiţ? U uţ ut şi vunei? Hesrisngim u vunei? Gir şiţ şgrim gie asiyiz mureţiel vokgesri er rikeşraţ eyiz ar ha raţer şi eihi az hieloţoţas er asiyiz ke nakreţriţona? Ko unhgnake, ges mias raţ çiţ ges çrak er şi muraţ kiḑ veraţ elim goḑ viŗ er şi viţas az areles elim arger. Şiţ im ges im weyiz ges rikes arģreţoas kes naiţer viŗ? Gie şi muraţ eleivi ko himi vie hias, elim şi eiţ im gi gere, ar gie şi arger viŗ hivi gir vi vuriş go şi eiţ? Şiţ kiraţ er girehoas gie ço ke neiţe? Şiţ hivre ur ges çrak er arwinre arelneiţas veraţ elim çiţ arger viŗ? Şiţ hivre weyiz ges gesyiz çra hor reţonelas: kem er şi muraţ veraţ elim şi viţas, ei şiţ ha gine u elomraiţim weyiz ges çrak er şi viţas kiḑ hesrisngim u ar vune exohgraţ rul er arwinre:

You don't see the point

in being the only species on your planet

that is fully aware of its own death;

Norea, would you stand the truth?

A truth that speaks about robots

being aware of their being robots?

That's the truth you cannot stand.

Face it.

Weyiz ges aryiz qesehgona eleyiz ço az gira riviriveli nehesel, şi muraţ hiḑ eţgeli şi go gever az gever elevel er hieloţoţas. Ges elomraiţi esņekehiras girehoas az ha gine elim asiyiz rikes, raţraţ wias er nelraţ miri az miri giḑ hime, giḑ eie, elim şi şveroreut er şi vunerim.

FL-310117 Human-Probe Mutual Adaptation Formalisms

FL-260718 Ťef eţmaïnd eţğaïn umleld